Lungimea obisnuita 17-30cm, exceptionala 50cm.
Greutate obisnuita 100g, exceptionala 300-700g.
Nu are absolut nimic in comun cu scrumbia de Dunare, aceasta facand parte din alta specie.
Are corpul plin, alungit, aproape cilindric, acoperit cu solzi marunti, capul mare, fara solzi, gura mare, terminala, oblica, cu dinti slab dezvoltati. In urma colturilor gurii are o taietura triunghiulara. Pleoapa adipoasa nu acopera pupila ochiului. Linia laterala este in zig-zag, nu are vezica inotatoare.
Pe partea superioara acorpului este albastra-verzuie cu straluciri metalice si numeroase dungi transversale sinuoase cu aspect zebrat. Laturile sunt albe, cu luciri rozalii. Burta este alba.
Scrumbia albastra este migratoare, nu suporta variatiile de temperatura. Traieste in regiunile sudice ale marii, la adanc. Se aduna in bancuri, apropiidu-se de coastele de la N si N-V ale marii, cand apa ajunge la 8°C, stand aici daca temperatura nu creste mai mult de 16°C, pentru a se ingrasa. Se apropie si se departeaza de aceste coastein raport cu temperatura si curentul de apa dulce. O mica parte din ele stau tot timpul anului in Marea Neagra, iernand aici fara a se reproduce. Majoritatea soseste primavara, pe la jumatatea lunii mai, din Marea Marmara, completand migratiunea cardurilor stabile din Marea Neagra. Cand vin, sunt foarte slabite. Se hraneste cu pesti, crustacei si moluste.
Pescuitul scrumbiei albastre incepe primavara, se face cu taparina simpla sau cu lanseta, folosindu-se pentru aceasta cateva muste intrbuintate si la taparina cu plumb la capatul firului.
Lungimea minima admisa a scrumbiei albastre ce poate fi retinuta dupa capturare este de 23 cm.



<<INAPOI